"Un intreg"

Am auzit si eu ca azi e Ziua Internationala a Fericirii. Ce pot sa spun? Despre fericirea mea, am vorbit in articolul precedent. Despre fericirea altora, nu am ce sa spun pentru ca nu am de unde sa stiu cine e fericit si cine nu este.
Zilele trecute am avut niste ganduri interesante. Avand in vedere ca am si primit unele vesti putin mai socante, dintre care, verisoara si matusa mea se casatoresc vara aceasta.
Aceste vesti m-au pus putin pe ganduri. Ma gandeam: Oare genul asta de oameni stiu ce fac, cand iau decizii de genul asta? Stiu ce inseamna sa iti legi viata de altcineva in afara de tine insuti, sau parinti? Oare sunt pregatiti de un nou inceput? Ca e simplu sa spui un "Da", insa te gandesti vreodata cate sacrificii implica acest cuvant? Ce insemnatate are el?
Cu totii vrem sa ne formam o familie, sa ne realizam, sa fim fericiti. Insa nu toti ne punem intrebarea: Sigur asta insemna fericirea?
Ei bine, pot spune doar ca eu nu sunt in masura sa judec, sau sa dau sfaturi despre casatorie, si fericire. Insa, atunci cand ajungi sa intelegi cu adevarat ce insemna sa fii fericit, trebuie sa stiti ca de acolo in colo, nu mai are importanta ce, cum sau cat ai. Ci,cu cine?
Daca tu esti hotarat sa renunti la propria persoana pentru a fi un intreg, asta insemna fericire. Si de aici denota ca esti pregatit pentru orice obstacol ce iti va iesi in cale, alaturi de persoana iubita. Pentru ca atunci cand ajungeti sa fiti un intreg, ei bine, asta insemna fericire!

Iti multumesc!

Incep sa constientizez si eu ca nu am mai scris de mult. Tocmai de aceea, odata cu venirea primaverii, as dori sa deschid un subiect interesant.

Aceasta pauza de la scris, daca pot sa spun asa, a fost una benefica pentru mine. In tot aces timp, lucrurile au reusit sa ia o intorsatura extrem de interesanta.

 Azi, as dori sa subliniez un subiect destul de delicat in viata mea. Acela fiind aparitia unei fiinte deosebite, care mi-a schimbat total sensul vietii si care dupa o foarte lunga perioada de timp, m-a facut sa zambesc din nou, dar de data aceasta cu adevarat. Pana acum, pe chipul meu se regasea un zambet fals, fortat. Iar dincolo de aparente, gaseam o fiinta distrusa, o fiinta ce era doar o leguma secata de seva. 

In trecut, seara tarziu cand nu aveam somn, imi puneam o intrebare: De ce nu vede si Dumnezeu ca am nevoie de fericire? Si nu, fericirea pentru mine nu insemna un obiect, si poate nici o persoana in sine, ci un suflet curat, care sa ma faca sa imi deschid ochii, si sa ma trezesc dintr-un cosmar ce tinea deja de o lunga perioada de timp. Fericirea inseamna sa nu iti mai doresti sa ai nimic in afara de acel suflet care ti-a luminat total calea si viata. Acel suflet care te face sa simti ca poti sa atingi stelele fara nicio problema, care iti da incredere totala in tine, si care te face sa iti doresti sa respiri. Acel suflet, imi da mie acum motive sa deschid ochii in fiecare dimineata.

Poate ca unii dintre voi care nu ati reusit inca sa ajungeti sa simtiti ceea ce simt eu acum, o sa ma judecati ca fiind o persoana naiva, visatoare sau mult prea indragostita ca sa vada urata realitate din jurul nostru. 

De data aceasta, imi permit sa va contrazic! Pentru ca imi doresc ca fiecare fiinta de pe acest pamant sa simta cel putin odata in viata implinirea pe care eu o simt acum. 

Aceasta persoana mi-a aratat ca merita sa lupti sa obtii fericirea, si merita sa iti dai chiar si ultima suflare ca sa o atingi macar putin. 

Si da, recunosc! Am scris asta ca sa pot sa ii multumesc si aici, si prin orice mijloace posibile, ca exista! Asadar, iti multumesc ca existi, si ca faci din fiecare zi a vietii mele motiv de bucurie!